Dumnezeiasca Liturghie este, pe drept cuvânt, slujire cerească aici pe pământ, în timpul căreia Dumnezeu Însuşi participă la ea, se află printre oameni, în chip deosebit, la modul cel mai apropiat şi mai strâns, fiind El Însuşi Sacerdotul nevăzut, Cel ce aduce şi Se aduce pe Sine în dar.
Nimic nu este mai sfânt, mai înălţător, mai măreţ, mai solemn şi mai dătător de viaţă decât Liturghia. În aceste clipe deosebite, Biserica devine Cerul pe pământ, sfinţiţi slujitori întruchipând pe Însuşi Hristos, îngerii, heruvimii, serafimii, apostolii. Liturghia repetă în perpetuitate triumful iubirii lui Dumnezeu faţă de neamul omenesc; ea este mijlocirea cea mai puternică pentru mântuirea lumii întregi şi a fiecărui mădular al acesteia. Nunta Mielului este nunta fiului de împărat în care logodnica Fiului lui Dumnezeu este fiecare suflet credincios adus de Duhul Sfânt. O, cât de temeinic trebuie să ne pregătim pentru a fi părtaşi, întotdeauna cu suflet curat, înălţat peste toate cele pământeşti, Sfintei Liturghii, pentru a nu ne număra printre acei care, neavând haină de nuntă, purtând îmbrăcăminte întinată de păcate, au fost legaţi de mâini şi de picioare şi aruncaţi din odaia de nuntă în întunericul cel mai din afară…minte întinată de păcate, au fost legaţi de mâini şi de picioare şi aruncaţi din odaia de nuntă în întunericul cel mai din afară…
Sfântul de Ioan Kronstadt, Viaţa mea în Hristos, Editura Sophia, Bucureşti, 2005, p. 351