În Duminica a VII-a după Cincizecime PS Siluan, Episcop de Orhei, a liturghisit la Catedrala Mitropolitană din Chișinău

În Duminica a VII-a după Cincizecime,  cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit VLADIMIR, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău. Preasfinței Sale i-a coliturghisit soborul de slujitori ai Catedralei.

În Duminica a 7-a după Rusalii, Biserica Ortodoxă a rânduit să fie rostită în cadrul Sfintei Liturghii pericopa evanghelică a „Vindecării a doi orbi și a unui mut din Capernaum” (Matei 9, 27-35), care prezintă două minuni săvârșite de Mântuitorul Iisus Hristos. Prima minune este cea a vindecării celor doi orbi (Matei 9, 27-31), iar cea de-a doua a vindecării unui mut din Capernaum (Matei 9, 32-35).

Mântuitorul cunoștea inimile celor care stăteau lângă El și au cerut să vadă, să li se redea lumina ochilor, dar, cu toate acestea, i-a întrebat: Credeţi că pot să fac Eu aceasta? (Matei 9, 28). A vrut să constate credința lor, iar după răspunsul acestora, Mântuitorul a spus: După credința voastră, fie vouă! (Matei 9, 29). Același răspuns îl aflăm și noi, iar după cre­dința pe care o avem primim răspunsul de la Dumnezeu la cererile noastre. Adresăm adeseori cereri legate de persoana noastră, de cei apropiați, de lucruri pe care le considerăm a ne fi de folos. Răspunsul lui Dumnezeu la cererile noastre este asemenea celui oferit orbilor atunci, în Capernaum: După cre­dința voastră, fie vouă! (Matei 9, 29).

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Ierarhul Orheiului a evidențiat înțelesurile duhovnicești ce se desprind din aceasta. Atunci când omul se apropie de Dumnezeu cu credință sinceră, omul poate primim ajutor și vindecare. Mântuitorul mereu răspunde cererilor de ajutor, celor care-L caută și-L roagă să le fie sprijin. Și noi ar trebui să ne rugăm Domnului și Dumnezeului nostru să ne vindece de neputințele noastre, să ne apere de demonii care ca niște lei răcnind caută să puie stăpânire asupra oamenilor și să ne despartă de Dumnezeu,” a menționat Preasfinția Sa.

„Ar fi fost greu de trăit pe pământ dacă n-ar fi existat Сineva care să ne ajute să ne descurcăm în viață… Pentru că deasupra noastră e Însuși Dumnezeu Atotțiitorul, Dragostea Însăși. Încrede-te în voia lui Dumnezeu și El nu te va rușina. Încrede-te nu prin cuvinte, ci prin fapte. De aceea a și devenit viața grea, pentru că oamenii au încurcat-o prin judecățile lor, pentru că, în loc să cheme în ajutor pe Dumnezeu, au început să se folosească și să aibă încredere doar în rațiunea lor… Să nu te temi nici de necaz, nici de boli, nici de suferințe, nici de orice fel de ispite – toate acestea sunt cercetări ale lui Dumnezeu, ție spre folos…” ne spune Sfântul Anatolie de la Optina.

Avem puţină credinţă și cel mai des este una teoretică. Și totuși, din puţinul pe care-l avem, putem obţine totul. Aşa cum e de ajuns doar un singur cuvânt duhovnicesc prin care, dacă-l punem în lucrare, ne putem mântui.  Pentru a trece de la o credinţă – „teoretică” la „lucrătoare” e nevoie de dragoste și încredere. Pe măsură ce transpun în faptă ceea ce ştiu că e bine să cred, capătă mai multă dragoste față de  Dumnezeu și încredere în El.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *