A trecut mai bine de o lună de când Patriarhul Khiril a vizitat mănăstirea Curchi. Faptul că nu numai a vizitat mănăstirea, dar și s-a facut rugăciune pentru sfințirea soborului mănăstirii în cinstea “Nașterii Maicii Domnului” , a rămas pentru noi, viețuitorii ei, o amintire plăcută. Și dacă după vizita Sa în Moldova Preafericitul Părinte Patriarh aducea mulțumiri pentru cele ce a văzut- ospitalitate, de fapt caracteristică neamului nostru, pentru fețele luminoase și lacrimile din timpul rugăciunilor, o chivernisire bună a lucrurilor în cadrul Mitropoliei Moldovei, pentru mănăstirile bine ingrijite, atunci să știe și Preafericirea Sa, că și noi, aflîndu-ne în rugăciune comună, ascultănd cuvântul de învățătură, am simțit căldura si grija părintească.
O bună parte din cei care au venit la eveniment au fost nevoitorii mănăstirilor noastre. Sânt rare ocaziile de întâlnire a cinului monahal, deaceia acesta a fost unul deosebit și din acest punct de vedere.
În cuvântul de salut, părintele Stareț Arhimandritul Siluan, a menționat, cu sinceritate, dar și cu emoție, că vizita Patriarhului este o răsplată și o mângâiere pentru cei care au depus suflet, eforturi și contribuții la restaurarea mănăstirii Curchi.
Câteva duminici și sărbatori după sfințirea Bisericii Mari s-a savârșit dumnezeiasca liturghie în ea. Momente, care ne reaminteau de ziua sfințirii, de frumusețea și măreția slujbei de atunci. Biserica având o vechime de 147 ani, o arhitectură rar întâlnită, o istorie zbuciumată, o reiânviere frumoasă, te bucuri și mulțumești lui Dumnezeu, cât de bine este că a fost sfințită de către Părintele Patriarh. Timpul se scurge, mănăstirea revine la slujbele sale zilnice, la primirea pelerinilor și la ascultările de zi cu zi, dar 10 octombrie va rămâne o zi deosebită în istoria mănăstirii. Permanent ne va aminti de aceasta icoana lui Hristos și Sfânta Evanghelie, daruiri aduse mănăstirei din partea Patriarhiei.
Arhimandrit Iov