În ziua prăznuirii Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, la 25 decembrie 2019, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei și Vicar al Mitropoliei Moldovei, a oficiat Sfânta Liturghie înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, la Mănăstirea Curchi.
Potrivit descrierii vieții sale, redactate de Sfântul Simeon Metafrastul, Sfântul Spiridon s-a născut în jurul anului 270, în Askia, Cipru, pe vremea împăratului Constantin cel Mare (272-337) şi a fiului său, Constantius. Îl caracterizau simplitatea în purtări şi smerenia, ocupaţia sa fiind păstoritul oilor. Sfântul s-a însurat şi a avut o fată, Irina. După moartea soţiei a fost înscăunat ca episcop al Trimitundei, cetate pe care a păstorit-o până în anul 348, când s-a mutat la cele veşnice, fiind îngropat în Biserica „Sfinţilor Apostoli” din Trimitunda.
Dumnezeu i-a dat harul tămăduirilor, minunile sale continuând peste veacuri, până în zilele noastre. Numele său provine de la cuvântul „spiris”, care în limba greacă înseamnă „coşuleţ”, ca urmare a scufiei pe care o purta, din smerenie, în locul mitrei episcopale.
În cuvântul de învăţătură, adresat credincioşilor prezenţi, Preasfinţitul Părinte Siluan a vorbit despre viaţa şi lucrarea pilduitoare a Sf. Ier. Spiridon.
Sfântul Spiridon a avut o intensă trăire duhovnicească, aşa cum ne spune troparul: „De dragostea lui Hristos fiind rănit, preasfinţite, mintea înălţându-ţi-se de lumina vie a Duhului, ai dobândit încercarea cea lucrătoare”, adică discernământul și cunoaşterea celor duhovniceşti. Iubirea pentru Hristos stinge în el dragostea după cele trupeşti şi materiale: „Aprinzându-te de cărbunii cinstitului Duh, ars-ai materia patimilor cea lesne arzătoare, fericite”.
Pe Sfântul Ierarh Spiridon, păstorul cel milostiv, nu-l putem prăznui mai cu cinste decât prin aceea de a-i urma pilda iubirii sale de oameni și viața sa plină de credința statornică în învățătura dumnezeiască a Domnului nostru Iisus Hristos.
La final, PS Siluan a adresat un mesaj de felicitare tuturor credincioşilor care poartă numele Sfântului Spiridon, dar şi tuturor celor prezenţi, care-l cinstesc cu evlavie, urându-le spor duhovnicesc şi bucurii sfinte.
