Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului prăznuită la Mănăstirea Curchi

„Strălucit-a zi de bucurie şi praznic preacinstit. Că astăzi ceea ce a fost mai înainte de naştere fecioară şi după naştere a rămas fecioară în Templu sfânt este adusă. Şi Zaharia bătrânul, tatăl Mergătorului îna­inte, se bucură şi strigă cu veselie: Apro­piatu-s-a nădejdea celor necăjiţi, în Templul cel sfânt, ca o sfântă, să se sfinţească spre sălă­şluirea Împăratului tuturor…”

De sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului PS Episcop Siluan de Orhei, Vicar al Mitropoliei Moldovei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a oficiat sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica de iarnă a mănăstirii Curchi cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

În timpul sfintei Liturghii, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir, tânărul Dionisie Russu a fost hirotonit diacon.

 La fel ca majoritatea sărbătorilor închinate Născătoarei de Dumnezeu, Intrarea în biserică nu își are fundamentul în Sfânta Scriptură. Cu toate acestea, numeroşi Sfinți Părinți, precum Grigorie al Nyssei, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul şi Simeon Metafrastul amintesc de existența acestui moment din viața copilei Maria. Cea mai profundă tâlcuire teologică îi aparține Sfântului Grigorie Palama, care menționează că Fecioara Maria petrecea în Templu ca în Rai: „Fecioara viețuia într-un loc rupt de lume ca și cum ar fi fost în Rai sau, mai bine zis, ca în curțile cerești, fiindcă Sfânta Sfintelor era un chip al acestora. Ducea, așadar, o viață neîmpovărată, lipsită de griji și tulburări, slobozită de întristare, fără vreo părtășie cu patimile josnice, mai presus de plăcerea care este nedespărțită de durere. Trăia numai pentru Dumnezeu, văzută numai de El, hrănită de El, păzită numai de El, care avea să Se sălășluiască între noi prin ea. Privea numai la Dumnezeu, desfătându-se de El și așteptându-L fără încetare.”

Vorbind despre viața Fecioarei în Sfânta Sfintelor, IPS Hieroteos Vlachos, spune că era o viață menită numai aceleia care avea să devină Maica lui Hristos. Prin silința ei și prin har, Maica Domnului a ajuns la îndumnezeire, a dobândit frumusețe și strălucire în suflet și trup și s-a făcut cea mai frumoasă făptură de pe pământ. Această frumusețe a ei a atras dragostea lui Dumnezeu, Care a luat de la dânsa firea omenească și printr-însa a iubit întreg neamul omenesc.

La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiat un Te-deum după care Ierarhul Orheiului a adresat un cuvânt de învățătură către cei prezenți, vorbind despre importanța praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului, subliniind rolul covârșitor al Preacuratei Fecioare Maria în istoria mântuirii neamului omenesc, dar și faptul că Maica Domnului a fost și rămâne grabnic ajutătoare și miluitoare pentru toți cei care-i cer ajutorul și sprijinul.

„Mieluşeaua cea Nepătată şi Cămara cea Neîntinată, Născătoarea de Dumnezeu Maria, cu veselie este adusă în chip Prealuminat. Pe care îngerii lui Dumnezeu o înconjoară cu credinţă şi toţi credincioşii o fericesc pururea şi cu mulţumire cântă ei neîncetat cu glas mare: Mărirea şi Mântuirea noastră tu eşti, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.