În Duminica a XXII-a după Cincizecime, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei și vicar mitropolitan, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi, înconjurat de clericii slujitori ai așezământului monahal.
Evanghelia acestei duminici, care ne pune înainte Pilda Semănătorului (Luca 8, 5-15), ne cheamă la o cercetare lăuntrică, îndemnându-ne să privim cu sinceritate felul în care primim și păstrăm cuvântul lui Dumnezeu. Sămânța dumnezeiască este dăruită tuturor, însă rodirea ei depinde și de starea inimii în care cade, de disponibilitatea noastră de a o primi și de a-i îngădui să lucreze în viața noastră.
Prin această pildă, Mântuitorul ne descoperă că viața duhovnicească nu se împlinește doar prin auzirea cuvântului, ci prin păstrarea lui și prin transformarea acestuia în faptă. Fiecare om este chemat să aducă rod după măsura darurilor primite, fără a se lăsa copleșit de grijile lumii, de patimi sau de preocupările trecătoare, care pot împiedica lucrarea harului în suflet.
Tâlcuind această Evanghelie, Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria vorbește despre piedicile care nu lasă cuvântul lui Dumnezeu să prindă rădăcini în inima omului: împietrirea sufletească, grijile lumești, patimile și înmulțirea preocupărilor materiale, care ajung să înăbușe viața duhovnicească.
Pilda Semănătorului ne îndeamnă, așadar, să nu rămânem nepăsători față de starea sufletului nostru, ci să căutăm neîncetat înnoirea lui prin pocăință și rugăciune. Cât timp Dumnezeu ne dăruiește răgaz, suntem chemați să ne curățim inimile și să facem loc cuvântului Său, pentru ca acesta să rodească în noi și să ne călăuzească spre viața cea veșnică.
