Lucrul care îi arde pe toți oamenii este pocăința, pe care o trimite Dumnezeu, ori vrem, ori nu vrem. De aceea este bine ca să ne pocăim de bună voie, să nu așteptăm să ne trimită Dumnezeu pocăința prin necazuri de tot felul, căci pricinile pentru care ne trimite Dumnezeu necazurile sunt păcatele noastre.
Durerile trupului – din trei pricini se îmbolnăvește trupul.
- De otrăvuri din lipsa postului. Carnea este o otravă și se mistuie tot cu ajutorul unei otrăvi care este fierea.
- Din naștere, pentru că fie mama sau tata nu a fost treaz când s-a zămislit copilul. Femeilor fugiți de bărbați ca de foc când sunt amețiți de băutură.
- Din desfrânare, pentru că trec măsura cuvenită și încep să-i doară spatele, spinarea, șalele, slăbesc nervii, devin iuți și nerăbdători. Toate acestea, pentru ca nu și-au înfrânat poftele. Este tocmai ca bogatul care sărăcește. Asa și trupul care și-a mâncat toată vlaga.
- Vrajba în casă – Ascultați pricinile pe care le au și apoi ce să facă, ca să nu le mai aibă. Vrajba în casă vine din păcate. Toate își au izvorul în păcate.
- Neapărat vine vrajba în casă dacă căsătoria s-a început cu stângul, adică cu desfrânarea.
- Mai vine, apoi, dacă soții trăiesc în căsătorie nelegitimă, sau fără cununie bisericească. Este un prim păcat, pe care toți îl plătesc cu vrajba. De aceea, toți trebuie să intre la cumințenie și să se legiuiască dacă sunt așa.
- Din curvii nemărturisite, făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o casă nouă cu o pecete drăcească pe trupul și pe sufletul lor și, pentru că nu s-au mărturisit, acel păcat are să le spargă casa, tocmai pentru că n-au omorât pe diavolul care este cel care făcea acest lucru.
- Lăcomia de avere a unui părinte când și-a măritat fata sau și-a căsătorit feciorul. O asemenea căsătorie nu ține, pentru că s-a făcut cu o lucrare a diavolului. De vei mărita fata ta numai pentru avere, căsătoria lor va sfârși cu vrajbă sau cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cumințiți-vă părinților cu sfaturile când vă măritați fetele sau vă însurați feciorii.
- Nepotrivirea de vârstă. Sunt părinți care își mărită fetele la 14-16 ani, iar la 18, 19 ani fata lor este văduvă sau divorțată și încă cu copil. Aceasta din cauza nepotrivirii de vârstă, căci ce poate face o fată așa tânără în fața unui vlăjgan, om în toată firea. Această diferență mare de vârstă este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Și din cauza aceasta, casa aceea nu ține ci se sparge și în aceste cazuri parinții trebuie să recunoască că au dat un sfat prost.
- Din negrija de suflet a celor din casă, din negrija de spovedanie, de Sfânta Impărtășanie și de rânduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu. Fiindcă dacă nu le păzesc pe acestea, le păzesc pe ale diavolului, și astfel nu pot să aibă liniște.
- Din petrecere fără post. Cei ce se umplu de manie sunt cei plini de fiere, care se inmulteste in corpul omului atunci când mănâncă multă carne și nu posteste. Plini de fiere fiind, se umplu de mânie și astfel își sar în cap unii la alții. Așa, pentru o vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn ce nu e la locul ei, îi sare în cap celuilalt.
- Și o ultima pricina este desfrânarea soților. Dar soții cum desfrânează, când sunt legiuiți? Așa bine, căci nu mai țin seama de miercuri, de vineri, de zilele postului și de sărbători. Nu mai țin nici o rânduială. Și bate Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.
Paguba din curte, paguba în agoniseala voastră, o alta din durerile noastre.
Și acum, iată pricinile pentru care Dumnezeu trimite pocăința asupra avutului nostru.
- Unii din stăpâni le dracuie și atunci să nu se mire dacă li se împlinește cuvântul spus, căci dă Dumnezeu după cuvântul lor.
- Lucrează Duminica. Că dacă Dumnezeu n-a lucrat Duminica, nici ție nu iți este îngăduit ca să lucrezi și dacă vei lucra, vei pierde nu numai ceea ce ai lucrat Duminica ci și ceea ce ai lucrat în cursul săptămânii. Să nu ascultați de sfatul nimănui când este vorba de cinstirea Duminicii. Fiecare își are socoteala lui, tu însă ai un suflet.
- Și mai are pagubă cel ce se uită la agoniseala sa ca la ochii din cap. Și-a lipit inima lui de lucruri pieritoare. Pentru altceva a dat Dumnezeu inima, nu ca să ți-o împotmolești cu gunoiul lumii, ci ca să ți-o îndrepți spre Tatăl, Cel din ceruri. Pe El să-L iubim, de El să ne lipim inima, căci neasemănată este plata pe care ne-o dă Dumnezeu, față de cea dată de lume. De aceea nu-ți lipi inima ta nici de proprii tăi copii, căci de-i patimi și durere în cele iubite peste masură, cine te va mângâia?
- Ai cumpărat din mână rea, din mână pătimașă, din mâna care a furat sau de la unul care a curvit. De aceea, mai înainte de a o amesteca cu ale tale, dă-i puțină apă sfințită, cu făină, căci să știți, păcatele trec și asupra pământului pe care-l calci și asupra vitelor.
- Cineva se ține de vrăji asupra ta, iar tu nu ai ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta. Cineva lucrează cu diavolul asupra ta și asupra vitelor tale și atunci și tu tânjești și vitele tale. De ce pot lucra aceste puteri? Pentru că tu n-ai ocrotirea lui Dumnezeu. Și ca să nu mai poată lucra duhurile rele, curățește-ți trupul tau prin post, fă sfeștanie, pune-ți o Sfântă Cruce în curte și roagă-te lui Dumnezeu să te ocrotească.
- Mai poți avea necazuri și din cauza că, în curtea în care stai tu, sau pe pământul pe care-l lucrezi apasă jurăminte, blesteme sau nedreptate: să luați seama, să nu taiați o brazdă, din pământul care nu este al vostru, căci aduce moarte, dar se mai poate să ai asupra curții și alte pacate. Poate ca ai cumparat aceasta curte cu bani munciti intr-o vreme cand poate traiai in desfrânare. De acești bani, deși i-ai muncit, nu te vei putea folosi, căci și asupra lor atârna și apasă păcatele de când i-ai muncit și te urmărește Dumnezeu până în panzele albe. Pentru ce? Pentru că nu te mărturisești, pentru că ții șerpii în sân și Dumnezeu lasă să te muște.
- Apasă blestemele părinților sau ale altuia asupra casei tale și asupra ta sau, ce este și mai des, copiii lepădați și îngropați ici, colo. Și lepădarea copiilor este păcat strigător la cer.
- Stăpânii au păcate nemărturisite din tinerețe sau mai pe urmă și nu le-au ispășit, că nu-i destul să le spui sub patrafir, trebuie să le și ispășești, de bună voie. De aceea vine bătaia lui Dumnezeu asupra voastră, peste tot, pe câmp, peste vite și peste tot lucrul mâinilor voastre.
Bibliografie: Arsenie Boca – „Despre durerile oamenilor”.