Despre puterea şi eficacitatea faptelor bune – „Căci aşa este voia lui Dumnezeu, ca voi, prin faptele voastre cele bune, să închideţi gura oamenilor fără minte şi fără cunoştinţă” (I Petru 2: 15).
Fraţilor, greu este să susţii o polemică cu omul ateu; greu este să stai de vorbă cu un nebun, şi greu să convingi de adevărul faptelor pe cel care nu vrea să audă. Greu este să învingi ateul, nebunul şi răutăciosul care nu vrea să audă. Dar pe toţi trei îi poţi convinge totuşi cu fapa, renunţînd la cuvinte.
Cu uşurinţă îi vei putea convinge cu faptele cele bune pe care [văzîndu-le], [Îl vor] preamări pe Dumnezeu, în ziua în care îi va cerceta (I Petru 2: 12).
Celor care vor să se certe cu tine fă-le bine, şi vei avea avea izbînda fără să lupţi. O singură faptă de milostivire îl va aduce pe cel nebun în simţiri şi îl va împăca pe cel otrăvit de supărare mai repede decît multe ore de lămuriri.
Dacă ateismul, nebunia şi amărăciunea izvorăsc din ignoranţă, acea ignoranţă este ca o furie care se potoleşte repede la vederea faptelor celor bune.
Dacă te vei certa cu un ateu în maniera lui de cîine turbat, nu vei face altceva decît să sporeşti turbarea lui atee. Dacă încerci să discuţi raţional cu nebunul, luîndu-1 prin aceasta în batjocură, nu faci altceva decît să sporeşti întunericul nebuniei lui. Dacă socoteşti că vei putea să îmbunezi pe cel otrăvit de furie, nu vei face decît să-1 înrăieşti şi mai mult în amărăciunea lui.
Fapta bună şi blîndă este ca apa care stinge focul. Să ne amintim întotdeauna de sfinţii apostoli şi de metodele lor atît de strălucite de a se comporta cu oamenii.
Dacă te provoacă vreun ateu, nu omul te provoacă, ci diavolul din el; căci din firea lui omul este credincios în Dumnezeu. Dacă cel înnebunit de răutatea amărăciunii se porneşte împotriva ta, nu el o face, ci diavolul care locuieşte în el; căci omul este prin firea lui blînd şi iertător. Diavolul te provoacă la dezbateri lungi şi deşarte, dar de faptele cele bune fuge ca de foc.
Fă bine în Numele lui Hristos, şi diavolul va fugi. De abia atunci vei putea vorbi liniştit şi cu oamenii astfel eliberaţi, care devin astfel şi oameni adevăraţi: credincioşi, raţionali şi buni. Prin urmare, orice întreprinzi, fă toate întru Numele Domnului.
O, Atotbune Stăpîne, ajută-ne nouă să lucrăm binele şi prin bine să învingem în Numele Tău. Căci Ţie se cuvine toată slava şi mulţumirea în veci, Amin!
Sf. Nicolae Velimirovici, Predică la Soborul Sfinților 12 Apostoli