Cei care vor fi mântuiţi nu sunt născuţi din voia cărnii şi a dorinţei, ci de la Dumnezeu şi aceştia vor domni pe lângă El. Şi din plinătatea Lui noi toţi am luat şi har peste har. Pentru că legea prin Moise s-a dat; iar harul şi adevărul prin Iisus Hristos (Ioan 1, 16-17). El ne-a dat cele zece porunci; El ne-a dat învăţături în legea nouă a harului Evangheliilor şi indiferent de recunoştinţa pe care I-o datorăm, el ne-a dăruit mai mult har! Şi din plinătatea Lui noi toţi am luat şi har peste har (In. 1, 16).
Dumnezeu nu S-a lipsit pe Sine dându-ne slava Sa, ci El ne-a dăruit-o din plinătatea Sa. El nu a scăzut oferind şi creând întreaga lume, ci, mai degrabă, infinitul, desăvârşitul Dumnezeu l-a creat pe om şi i-a creat pe îngeri, ca să existe şi alte fiinţe care să se desfete întru El, în aşa fel încât şi alte duhuri să devină fericite şi pentru ca alte suflete şi fiinţe să dobândească libera voinţă – să nu fie robi subjugaţi, ci fiinţe care să-L asculte şi să-L slăvească de bună voie.
“Eu nu doresc robie”, spune Dumnezeu. “Eu nu vreau ca ei să fie precum animalele care sunt robite de om şi duse oriunde vrea el. Eu vreau voinţă liberă”. Iată cât de frumoasă este măreţia lui Dumnezeu. O, cât au pierdut demonii căzând din darul unui astfel de Dumnezeu infinit, prea dulce, de negrăit! Ce a pierdut stăpânirea lui Dumnezeu prin neascultarea lui Lucifer? Nimic. Dumnezeu nu are nevoie de nimeni şi de nimic. Noi suntem cei ce avem nevoie de Dumnezeu – El îl mântuieşte pe om în mod gratuit. Dumnezeu este desăvârşit, inteligibil, binecuvântat în veacul veacului. El a venit şi ne-a mântuit gratuit. Noi Îi datorăm întreaga noastră existenţă – şi chiar dacă I-am oferi-o, tot n-am făcut nimic, ci pur şi simplu ne-am fi făcut datoria. El este Creatorul nostru; El este Mântuitorul nostru.
Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos – Culese din scrisorile şi omiliile Avvei Efrem, Editura Bunavestire, 2001, pp. 370-371