Se spune că fără Dumnezeu, un popor nu-i nimic altceva decât o gloată. Iar când nu-i în stare să aducă un dar Făcătorului – dispare. Și nu-i o pedeapsă de sus, ci doar că fiecare își este propriul judecător.
Neamului nostru mulți s-au grăbit să-i cânte parastasul deobște, dar n-au izbutit să-l îngroape. Un pământ sfințit prin sângele martirilor și sudoarea țăranilor nu poate să nu odrăslească vieți curate și suflete iubitoare de Dumnezeu și neam. Iar un neam care nu și-a uitat trecutul și-i pasă de prezent, poate privi cu încredere în viitor.
Sâmbată 16 noiembrie în s. Camencea r. Orhei, arhim. Siluan Șalaru Starețul Manastirii Curchi și Protopop de Orhei, cu multă căldură sufletească a fost întâmpinat de parohul satului prot. Andrei Popa dimpreună cu enoriașii. Printre oaspeții de onoare a fost starețul Mănăstirii Țigănești Arhim. Irinarh Costru, preoți ai parohiilor învecinate și ctitorii căror, pentru contribuția substanțială la renovarea bisericii, li s-au înmânat ordine și diplome de recunăștință.
La Sfânta Liturghie s-au înălțat rugăciuni pentru pururea pomenitul Protoiereu Mina Țăruș. Părintele Mina s fost cel care a construit actuala biserică a satului, baia și cămonul cultural unde în fiecare duminică după slujbă avea conferințe pe diferite teme.
În dimineața lui 23 iunie 1941 parintele Mina a fost arestat, iar apoi condamnat la 10 ani privașiune de libertate. A decedat la 18 august 1942. Era un bărbat impunător, plin de energie. Un astfel de bărbat nu putea muri de o moarte naturală. După spusele unor martori oculari, supravieţuitori ai marşului forţat la care au fost supuşi basarabenii condamnaţi la Tomsc, părintele Mina Ţăruş a fost executat, la margine de drum de către însoţitorii sovietici ai convoiului. ,,Vina’’ pentru care preotul a fost împuşcat era că acelora care mureau de epuizare le dădea sfânta binecuvântare, alinîndu-le ultimile clipe din viaţă.
Aşa s-a săvârşit ca un adevărat slujitor al Domnului preotul Mina Ţăruş în august 1942 la numai 58 de ani.