„Am căzut prin nepocăință, să ne sculăm prin lacrimile străpungeri…” Duminica izgonirii lui Adam din Rai la Mănăstirea Curchi

Să păşim în Postul Mare precum oamenii care ies din întunericul dens la semiîntuneric, iar din acesta, la lumină. Cu bucurie şi cu lumină în inimă scuturând praful de pe picioare, înlăturând obstacolele din cale, care-l ţin în robia zgârceniei, a invidiei, a fricii, a urii, a geloziei, a neînţelegerii şi a concentrării asupra propriei persoane. Am ajuns robii patimilor noastre, cu toate că am fost chemaţi să fim liberi în Dumnezeu. (Mitropolitul Antonie de Suroj)

În Duminica izgonirii lui Adam din Rai, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan și Egumen al Sfintei Mănăstiri Curchi,  a săvârșit Sfânta Liturghie la mănăstirea Curhi.

Sfântul Siluan Athonitul zugrăveşte în mod grăitor tristeţea acestei Duminici:  „Adam, părintele întregii lumi, a cunoscut în rai dulceața iubirii lui Dumnezeu și de aceea, atunci când pentru păcat a fost izgonit din rai și a pierdut iubirea lui Dumnezeu, a suferit amarnic și cu geamăt mare suspina în toată pustia. Sufletul lui era chinuit de un gând: Am întristat pe Dumnezeu pe Care Îl iubesc. Nu-i părea rău atât de rai și de frumusețea lui, cât de faptul de a fi pierdut iubirea lui Dumnezeu, care în fiece clipă și nesăturat atrage sufletul spre Dumnezeu. Așa tot sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu prin Duhul Sfânt, dar mai apoi a pierdut harul, face experiența chinului lui Adam. Sufletul e bolnav și îi pare tare rău atunci când întristează pe Domnul Cel Preaiubit.”

La finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Siluan a citit rugăciunea de cerere a ajutorului lui Dumnezeu, pentru ca această perioadă a postului să o petrecem în cel mai ziditor mod spre trezirea și curățirea noastră sufletească și spre învierea din moartea păcatului. După care Ierarhul a vorbit despre importanța postului și a nevoinței adevărate, precum și despre iertarea aproapelui, precum ne învață evanghelia de astăzi: „dacă veţi ierta oamenilor greşelile lor, şi vouă Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Iar dacă nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre” (Mt.6, 14).

„Perioada de post pe care urmează să o parcurgem să fie una plină de pocăinţă, iubire milostivă, perioadă de urcuş spre învierea fiecăruia dintre noi şi nu în ultimul rând să fie o perioadă în care să ne îmbogăţim de pacea, iubirea şi lumina Sfintei Treimi,” a menționat Episcopul Orheiului.

Perioada Postului Mare ne oferă prilej de a ne întoarce Acasă, precum fiul risipitor… Iar acolo ne va aştepta, iubitor cu adevărat – şi de fapt singurul care ne iubeşte deplin –, Tatăl. Post cu folos şi cu bucurie tuturor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.