„Mai bine este a te încrede în Domnul, decât a te încrede în om“ (117, 8).
În Duminica a IV-a de după Paşti, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar Mitropolitan, înconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi.
Perioada bucuriei pascale se prelungeşte din Săptămâna Luminată până la sărbătoarea Înălţării Domnului. În aceste 40 de zile de bucurie pascală Biserica ne arată importanţa acestui eveniment pentru mântuirea neamului omenesc, iar prin cântările ei, ne vorbește despre înţelesurile adânci ale tainei Învierii Mântuitorului.
Unul dintre evenimentele minunate petrecute în Ierusalim în timpul Cincizecimii în urmă cu 2.000 de ani este minunea vindecării slăbănogului de la Vitezda, pe care o sărbătorim în această a 4-a Duminică după Paşti. După cum ne spune şi Sinaxarul: „În această zi, Duminica a 4-a după Paşti, facem pomenirea slăbănogului şi prăznuim minunea vindecării lui făcută de Domnul… Vindecarea slăbănogului se prăznuieşte acum fiindcă şi ea s-a petrecut în vremea Cincizecimii iudeilor, ca şi a orbului şi ca şi întâmplarea cu samarineanca”.
Evanghelia acestei Duminici, prin slăbănogul de la scăldătoarea Vitezda ne arată că cine caută tămăduire, o poate primi doar de la Hristos, Vindecătorul sufletelor și al trupurilor: „Iată că te-ai făcut sănătos”.
„Ieri zăceai aruncat pe un pat, epuizat şi paralizat, şi nu aveai pe nimeni care să te arunce în scăldătoare când se tulbura apa. Astăzi Îl ai pe Cel Care este într-o Persoană Om şi Dumnezeu sau mai bine zis, Dumnezeu şi Om. Ai fost ridicat din patul tău şi, mai mult, ţi-ai luat patul şi în mod public ai mărturisit minunea. Nu te mai arunca niciodată în pat, păcătuind… Ci cum eşti acum, aşa mergi, atent la poruncă… Nu mai păcătui niciodată, dacă nu vrei ca un lucru mai rău să ți se întâmple dacă te dovedeşti a fi rău după binecuvântarea pe care ai primit-o”, ne îndeamnă Sfântul Grigorie de Nazianz.
În cuvântul de învățătura adresat celor prezenți, PS Siluan a subliniat principalele învățături ale pericopei evanghelice din această Duminică. „Această pericopă ne vorbește despre relația dintre oameni, despre necesitatea de a ne sprijini unii pe alții, de a le fi alături celor în suferință. Totodată, Mântuitorul ne amintește prin această parabolă că boala și suferința au o legătură strânsă cu păcatul. Și numai revenirea la Dumnezeu, părăsirea păcatului ne pot aduce adevărata vindecare trupească și sufletească,” a menționat Ierarhul Orheiului.
Dacă scăldătoarea Vitezda oferea o dată pe an prin pogorârea îngerului vindecare unui bolnav, prin Hristos noi toţi am primit vindecare trecând prin apa binecuvântată a „Botezului curăţitor de toate păcatele”. Pentru că, după cum ne spune Sinaxarul, Dumnezeu „rânduise în Legea Veche să se săvârşească minuni prin mijlocirea apei, astfel încât, atunci când avea să vină Botezul, să poată fi primit cu uşurinţă”. Vitezda preînchipuie aşadar binecuvântarea apelor Botezului în care ne-am îngropat şi din care am înviat cu Hristos, de sub puterea păcatului strămoşesc.
