Astăzi 14 martie, în joia din prima săptămână a Postului Mare – clopotele mănăstirii Curchi au răsunat din nou, chemând credincioșii la rugăciunea pocăinței.
Slujba Pavecerniței celei Mari pe lângă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, în primele patru zile ale Marelui Post, are invocări ale puterilor Cerești. Canonul este scris în așa manieră că fiecare credincios se poate identifica singur cu multe personaje și evenimente din Sfânta Scriptură.
Rolul și scopul Canonului cel Mare, spunea părintele Alexander Schmemann, este să ne descopere păcatul și, astfel să ne conducă spre pocăință – să descopere păcatul nu prin definitii ci printr-o adâncă meditație asupra măreței istorii biblice, care este o istorie a păcatului, a pocăinței și a iertării.
Canonul cel Mare are rolul de a arăta că toţi oamenii au nevoie de pocăinţă şi de iertare a păcatelor pentru a ajunge la mântuire și, de aceea, se cântă în Biserică în timpul perioadei de pocăinţă a Postului Mare. O atenţie deosebită este acordată în Canon răscumpărării omului din robia păcatului, mijlocită de Mântuitorul prin Jertfa Sa pe Cruce.
Păcatul descris în Canon este păcatul întregii firi omenești, începând cu Adam si Eva. De aceea Canonul cel Mare îmbină pocăința cu meditația privind căderea în păcat sau biruința asupra lui. Marii păcatoși care s-au îndreptat devin dăscali ai Bisericii și rugători pentru cei aflați în păcat, astfel este pomenită și Cuvioasa Maria Egipteanca.
Canonul cel Mare se citește în Biserica în postul Păresimilor, poate fi citit de orice creștin, care doreste să-și ceară iertare Tatălui Ceresc pentru păcatele săvârșite.
Potrivit rânduielii liturgice a Bisericii noastre dreptmăritoare – Slujba Canonului celui Mare al Sfântului Andrei Criteanul se va relua în întregime în joia săptămânii a V-a a Postului Mare.
Andrei Criteanul a fost un mare episcop misionar. A construit biserici, a inființat mănăstiri, a dezvoltat lucrarea filantropică a Bisericii, s-a ocupat de educația tineretului din Eparhia sa, a ajutat pe creștinii care au suferit datorită incursiunilor musulmanilor. A fost un bun predicator, iar pentru a încuraja participarea poporului la viața liturgică a Bisericii, a compus o mulțime de imne liturgice. El este considerat cel dintâi autor de canoane liturgice, între care cel mai renumit este Canonul cel Mare, care a intrat în cartea „Triodul” și constituie o piesă liturgică deosebit de importantă pentru perioada Postului Sfintelor Paști.