În Duminica a VI-a după Rusalii – Preasfințitul Siluan, a oficiat Sfânta Liturghie în mijlocul obștii monahale la Mănăstirea Curchi.
La Sfânta Liturghie s-a citit pericopa din Evanghelia după Matei 9, 1-8:
În vremea aceea, intrând în corabie, Iisus a trecut marea şi a venit în cetatea Sa. Şi, iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: Acesta hulește. Și Iisus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? Ce este mai lesne? A zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Ridică-te şi umblă? Dar, ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. Şi ridicându-se, s-a dus la casa lui. Iar mulţimile, văzând acestea, s-au înspăimântat şi au slăvit pe Dumnezeu, Care dă oamenilor asemenea putere.
După citirea pericopei evanghelice, despre vindecarea Slăbănogului din Capernaum, Preasfințitul Siluan a adresat credincioșilor prezenți la slujbă un cuvânt de învățătură.
„Duminica VI-a după Rusalii – ne propune o pericopa evanghelică de la sfântul Apostol și Evanghelist Matei, care ne vorbeşte despre vindecarea unui slăbănog, a unui om paralizat din oraşul Capernaum, care a fost adus la Mântuitorul Hristos de prietenii săi pentru a-i fi redată sănătatea trupească şi sufletească. Mântuitorul Hristos văzând cum îl aduc pe acel bolnav slăbănog, a lăudat credința lor și a spus că: „Nici în Israel n-a aflat atâta credință!”, iar celui bolnav, Hristos Mântuitorul și Dumnezeul cel adevărat îi spune:„ : Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale!”
Sfântul Ioan Gură de Aur spune că: „cel ce are credință poate împlini și faptele (lucrarile) lui Dumnezeu, iar cel ce nu are credință nici macar pe ale sale nu și le poate împlini”. Prin credință, omul este chemat să participe la lucrarile lui Dumnezeu. Pericopa evanghelică din această zi – este plină de îndemnuri, dar cel mai important ne îndeamnă, de a ne ruga unul pentru altul, de a ne ajuta în suferință, în mod deosebit pentru cei bolnavi. Referitor la rugăciunile unora pentru alții, parintele Dumitru Stăniloae spune: „În rugăciunile ce le facem unii pentru alții nu ne unim numai cu Dumnezeu, ci și unii cu alții în Dumnezeu. Puterea lui Dumnezeu circula atunci în noi.
Evanghelia duminicii a VI-a după Rusalii, ne învaţă să fim solidari unii cu alţii şi mai cu seamă în suferinţă. Şi să fim laolaltă unii cu alţii întrajutorându-ne. Importantă este credinţa!”
Pogorârea celor patru oameni împreună cu prietenul lor slăbănogit în casa în care se afla Mântuitorul Hristos este asemănătoare coborârii minții în inimă despre care ne vorbesc părinții isihaști, inima fiind locul transformării prin puterea lui Dumnezeu a slăbiciunilor, patimilor și durerilor vieții noastre în putere, virtute și bucurie a mântuirii.
Răspunsurile la strană au fost oferite de membrii corului Mănăstirii Curchi, condus de dl Dumitru Buga.
