Nici Crăciunul, nici Paştele, nici Bobotează, nici Schimbarea la Faţă nu sunt numite Buna-Vestire. Şi iată că Praznicul de astăzi se numeşte Buna-Vestire. De ce?
Ce fel de Bună-Vestire a coborât din Ceruri? Ce s-a întâmplat în amara noastră viaţă lumească? Oare este posibilă Buna-Vestire în lumea în care există moartea? Oare este posibilă adevărata dreptate în lumea în care totul se preface în spasmele morţii, înaintea monstrului morţii? Astăzi s-a petrecut cea mai mare Bună-Vestire. Ce s-a întâmplat? Astăzi Sfântul Arhanghel Gavriil vine la Sfânta Fecioară şi îi aduce la cunoştinţă această Bună Vestire: Vei naşte Fiu şi vei chema numele lui Iisus-Mântuitorul şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit (Luca 1, 31-33). Cum este posibil ca Domnul şi Dumnezeul necuprins să Se nască din fecioară? Cum să Se zămislească în trupul Preasfintei Fecioare? Taina aceasta este mare, mai presus decât toate tainele.
Căci ce a adus Domnul cu Sine şi cine este Domnul Hristos? El, Singurul Adevăratul Dumnezeu, S-a pogorât în lumea noastră pământească plina de dumnezei mincinoşi şi a arătat şi cu adevărat a dovedit că este Dumnezeul cel Adevărat, Singurul Duirmezeu între toţi Sfinţii, Căruia de-a pururi, cu vrednicie Ise pleacă toată făptura. Şi în timp ce El se află în lumea aceasta, dăruieşte cu uşurinţă fiecăruia dintre noi slobozirea de dumnezeii mincinoşi. Nu numai atunci, acum două mii de ani, când Domnul S-a făcut om şi S-a pogorât pe pământ, erau dumnezei mincinoşi. Şi astăzi lumea este plină de dumnezei mincinoşi, ste plină de dumnezei nepoftiţi, oameni care vor -L schimbe pe Unicul Dumnezeu cel Adevărat cu ei înşişi. Este plină de ei Europa şi Asia şi America şi Africa. Este plină de hristoşi mincinoşi, este plină de proroci mincinoşi, este plină de dumnezei mincinoşi. Şi atunci când eşti tulburat în lumea plină de dumnezei mincinoşi şi te întorci către Singurul Dumnezeu cel Adevărat, către Domnul Hristos, atunci din suflet fuge tot întunericul, tot întunericul şi rătăcirea care îl scapă de dumnezeii mincinoşi. Atunci aparţii Singurului Dumnezeului celui Adevărat i simţi cum întregul Cer intră în sufletul tău, cum dihna şi pacea, toţi îngerii împărăţesc întru tine.
Domnul Hristos în această lume împreună cu adevărata Sa Dumnezeire veşnică! Iată, El este împreună cu imensa Bună-Vestire, căci veşnicul Adevăr Dumnezeiesc este Buna-Vestire pe care Domnul Hristos a creat-o şi a oferit-o lumii, în primul rand a oferit-o lumii. Nu numai că a vorbit despre adevăr, ci a arătat că El este Adevărul (Ioan 14, 6), devărul dumnezeiesc veşnic.
Şi apoi, nu este minunată Vestea cea Bună că Domnul Hristos ne-a dăruit nouă, oamenilor, Viaţa veşnică? El este Viaţa cea Veşnică şi dumnezeiască şi ne-a dăruit aceasta prin învierea Sa, prin biruinţa asupra morţii. Mai există există oare pentru om o Veste mai Bună ca aceasta? Mai există vreo Veste mai Bună ca aceasta, că moartea este biruită şi este înlocuită de Viaţa veşnică, pe care Domnul Hristos o dăruieşte fiecăruia care crede în El?!
Cine va putea număra toate Veştile Bune pe care Domnul Hristos ni le-a adus în această lume? Ce putem spune despre învăţătura Sa sfântă, despre Sfânta Sa Evanghelie? Iată, aceasta este învăţătura dumnezeiască, veşnică, netrecătoare, învăţătura care ne spune toate tainele vieţii noastre omeneşti şi în lumea aceasta şi în cealaltă. Ne spune întreaga soartă omenească atunci când este împreună cu Dumnezeu şi împotriva lui Dumnezeu, şi întreaga soartă amară şi înfricoşătoare atunci când omi este în preajma diavolului prin păcate, prin păcati nepocăite. Evanghelia Domnului Hristos este ci adevărat Vestea cea Bună nevăzută în lumea aceasta, Vestea cea Bună pentru fiecare fiinţă omenească toate lumile. Şi tot ceea ce este al lui Hristos, fraţilor, totul este de fapt Bună Vestire lângă Buna Vestire, fiecare concepţie a Sa, fiecare părere de-a Sa, fiecare minune de-a Sa, fiecare lucrare de-a Sa: Bună Vestire lângă Buna Vestire! Şi, de aceea, de la venirea Sa această lume, pământul a devenit Cer, aşa cum se spune în rugăciunile citite astăzi în biserică. Atunci când pământul devine lăcaş dumnezeiesc, atunci într-adevăr Domnul este împreună cu noi.
De aceea ziua de astăzi este de fapt Praznicul Preacinstitei Născătoare de Dumnezeu, Vestea cea Bună a Preasfintei de Dumnezeu Născătoare. Căci ea a împlinit întreaga Evanghelie a Domnului Hristos. Ea a trăit în iadul vieţii noastre pământeşti într-un mod aşa de neprihănit, aşa de sfânt încât s-a învrednicit sa nască pe Dumnezeu şi să devină Născătoare de Dumnezeu. Noi oamenii nu ne putem închipui o slavă şi o cinste mai mare decât aceea ca fiinţa omenească să devină Născătoare de Dumnezeu, Maică a Domnului. Ce slavă, ce cinste, ce măreţie! Aceasta aparţine ei, singurei celei fără de păcat, pe lângă Dumnezeu cea mai desăvârşită în neamul omenesc, Preasfânta Maică a Domnului. Ea este întreagă întruparea tuturor Veştilor Bune ale lui Hristos. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Dumnezeu în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost creştinismul în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Dumnezeu cel Adevărat în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Adevărul veşnic în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Evanghelia lui Hristos. De aceea ea este fără de asemănare mai slăvită decât Heruvimii şi Serafimii.
De aceea la acest mare şi sfânt praznic ne închinăm şi ne rugăm Preasfintei Maici a Domnului, Atotbucuria noastră, ca să se roage necontenit Preaiubitului Său Fiu, Singurului Dumnezeului cel Adevărat şi Domnului Hristos, pentru neamul omenesc, pentru fiecare fiinţă omenească, pentru fiecare zidire din lume, pentru fiecare pasăre, pentru fiecare animal, pentru fiecare creatură, pentru fiecare Stea, căci totul până la ea şi fără ea s-a scufundat în foarte, în păcat şi în întuneric, şi de la ea şi prin ea se ridică deasupra morţii, deasupra păcatului, se grăbeşte şi zboară spre lumile cereşti. Fie ca ea, Cea Curată şi Preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu, aşa de neprihănit, aşa de sfânt încât s-a învrednicit sa nască pe Dumnezeu şi să devină Născătoare de Dumnezeu. Noi oamenii nu ne putem închipui o slavă şi o cinste mai mare decât aceea ca fiinţa omenească să devină Născătoare de Dumnezeu, Maică a Domnului. Ce slavă, ce cinste, ce măreţie! Aceasta aparţine ei, singurei celei fără de păcat, pe lângă Dumnezeu cea mai desăvârşită în neamul omenesc, Preasfânta Maică a Domnului. Ea este întreagă întruparea tuturor Veştilor Bune ale lui Hristos. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Dumnezeu în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost creştinismul în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Dumnezeu cel Adevărat în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Adevărul veşnic în această lume. Dacă nu ar fi fost ea, nu ar fi fost Evanghelia lui Hristos. De aceea ea este fără de asemănare mai slăvită decât Heruvimii şi Serafimii.
De aceea la acest mare şi sfânt praznic ne închinăm şi ne rugăm Preasfintei Maici a Domnului, Atotbucuria noastră, ca să se roage necontenit Preaiubitului Său Fiu, Singurului Dumnezeului cel Adevărat şi Domnului Hristos, pentru neamul omenesc, pentru fiecare fiinţă omenească, pentru fiecare zidire din lume, pentru fiecare pasăre, pentru lecare animal, pentru fiecare creatură, pentru fiecare stea, căci totul până la ea şi fără ea s-a scufundat în foarte, în păcat şi în întuneric, şi de la ea şi prin ea omul se ridică deasupra morţii, deasupra păcatului, se grăbeşte şi zboară spre lumile cereşti. Fie ca ea, Cea Curată şi Preabinecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Atotmilostiva Maică a tuturor fiinţelor omeneşti, să ne conducă şi să ne călăuzească neîntrerupt în viaţa noastră zilnică, în fiece zi şi în fiece noapte, pentru ca prin întreaga noastră viaţă să-I slujim Domnului, Singurului Dumnezeu celui Adevărat, lui Iisus Hristos, în toate lumile şi astfel să ne izbăvească de păcate, de moarte, de diavol, de iad şi veşnic să-I slujim Minunatului Domn Iisus Hristos.
Întotdeauna să cădem în genunchi la rugăciune către Preasfânta Maică a Domnului, către această Bucurie mai presus de bucuria neamului omenesc, către această Sfântă mai presus de Arhangheli şi mai presus de îngeri. Fie ca ea să ne fie întotdeauna protectoare şi conducătoare şi călăuzitoare prin întreaga viaţă şi în lumea aceasta şi în cealaltă, ca întreaga noastră viaţă să fie spre lauda şi slava Singurului Adevăratului Dumnezeu, a Domnului Iisus Hristos, Fiului Preasfintei Maici a Domnului, singurei Adevăratei Născătoare de Dumnezeu. Ei i se cuvine cinstea şi slava şi lauda şi toate rugăciunile noastre, şi pentru ale sale rugăciuni, Fiul său cel Minunat, Domnul Hristos, să primească rugăciunile noastre şi suspinele noastre şi să-i mântuiască pe toţi şi pe toate. Amin.
Cuvinte despre veşnicie, predici alese, Cuviosul Iustin de la Celie