Creștinii ortodocși îl prăznuiesc astăzi 1/14 ianuarie, pe Sfântul Vasile cel Mare – unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe.
Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în jurul anului 330 la Cezareea Capadociei, într-o familie evlavioasă, primind de mic o educaţie aleasă. Provenea dintr-o familie creștină binecunoscută, tatăl său Sfântul Vasile cel Bătrân a fost un renumit învățător în Pont, iar sora sa Macrina și fratele său Grigore din Nyssa au devenit de asemenea sfinți. Sf. Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol și Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoștințe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică.
A studiat cu retorii şi filosofii timpului, în Constantinopol şi ulterior la Atena, unde s-a împrietenit cu Sfântul Grigorie de Nazianz şi cu viitorul împărat Iulian Apostatul. În 355 s-a întors la Cezareea Capadociei, unde a profesat un timp retorica. A primit apoi botezul, a renunţat la lume şi a intrat în monahism, împărţindu-şi averea săracilor. Pentru a se instrui în viaţa ascetică a călătorit în Siria, Palestina, Egipt şi Mesopotamia. La întoarcere, s-a retras în Pont, pe malul râului Iris, unde a fondat o mănăstire.
A scris Regulile vieţii monahale, mari şi mici, care se păstrează până azi în mănăstirile ortodoxe. Deși Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre cei mai mari organizatori ai monahismului, el nu a disprețuit familia și căsătoria, căci spune: „Dumnezeu, Care poartă grija de mântuirea noastră, a împărțit viața oamenilor în două feluri de viețuire, adică în viața de căsătorie și în cea de feciorie, așa încât cel care nu poate să ducă lupta fecioriei să-și ia femeie (sotie) legiuită, cunoscând ca i se va cere făgăduința de înfrânare, sfințenie și asemănăre cu sfinții care au avut soție și au crescut fii”.
În 364 a fost hirotonit preot, iar din 370 a fost episcop în Cezareea Capadociei, unde a păstorit cu mare autoritate până la moartea sa, pe 1/14 ianuarie 379. Sfântul Vasile a fost nu numai un mare învăţat, ci şi un mare filantrop în Cezareea Capadociei, unde a înfiinţat câteva instituţii de asistenţă socială precum: azile, şcoli tehnice, spitale etc.. Toate aceste aşezăminte sunt cunoscute sub numele de Vasiliade.
Întreaga operă literară a Sfântului Vasile este inspirată din activitatea sa practică. Scrierile sale au o mare importanță teologică și au fost traduse pe tot globul. Sfântul a fost înainte de toate un om al conducerii. Născut atât pentru a-i îndruma pe oameni, cât și pentru a-i stăpâni în situațiile dificile, el pune bazele vieții monahale încă de la începutul activității sale. Regulile sale monahale, mari și mici, poartă totuși amprenta clară a darurilor cu care sfântul a fost înzestrat. Sf. Vasile – arhipăstor capadocian, a fost un îndârjit susținător al monahismului. S-a mutat catre Domnul la varsta de 50 de ani, in ziua de 1/14 ianuarie.