„Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!“ (Luca 1,38)
Astăzi, suntem chemați cu toții de Sfânta noastră Biserică să contemplăm icoana vie a Bunei-Vestiri, sărbătoare care, prin profundele ei semnificații teologice, ne arată într-un mod vădit modul în care s-a realizat începutul mântuirii noastre.
Astăzi s-a împlinit făgăduința lui Dumnezeu făcută protopărinților noștri Adam și Eva că le va trimite un Izbăvitor, prin această veste de bucurie adusă de Arhanghelul Gavriil Sfintei Fecioare Maria, a acestui dar dumnezeiesc împărtășit întregii omeniri.
Din acest motiv Praznicul Bunei-Vestiri este unul din cele mai vechi praznice ale Bisericii, bogat în multe învățăminte, numit și împărătesc, pentru că nu este numai în cinstea Maicii Domnului, ci și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a întrupat pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire din Preasfânta Fecioară Maria, prin puterea și lucrarea Duhului Sfânt.
„Astăzi, sunt, după cum scria Sf. Andrei al Ierusalimului, Bunele Vestiri de bucurie, prăznuirea Fecioarei, Adam se înnoiește, Eva din întristare se slobozește și cortul ființei noastre, prin îndumnezeirea Celui ce a luat amestecarea, Biserică lui Dumnezeu s-a făcut”.
Maica Domnului este „scara care se sprijinea pe pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea” (Facere 28,12), către care Arhanghelul Gavriil a venit cuprins de respect: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… fiindcă ai aflat har la Dumnezeu” (Luca 1, 28; 30).
Aici vedem cuprinse toate virtuțile Ei ca vas ales al curăției și al credinței, al smereniei și al bunătății desăvârșite. Trimisul lui Dumnezeu îi zice în continuare pe nume: „Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată’n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus” (Luca 1,30-31).
Astfel, în răspunsul Mariei, „Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!“ (Luca 1,38), vedem cum se împlinește voia dumnezeiască, cum se înmănunchează dragostea lui Dumnezeu cu smerenia făpturii Sale, omul. Prin aceste cuvinte ale Maicii Domnului vedem chipul iertării și al intrării omului în lumina Harului dumnezeiesc prin actul de ascultare, de supunere și de urmare a cuvântului lui Dumnezeu.
Omul, în întâlnirea cu Creatorul Său, are întotdeauna libertatea de a decide. Căci dacă păcatul orbește și robește făptura și o desfigurează, atunci Harul dumnezeiesc îl eliberează pe om, făcându-l capabil să se bucure de toate înzestrările și darurile sale firești. Păcatul ne transformă în fricoși, având mereu sentimentul vinovăției și al neîncrederii, iar iubirea lui Dumnezeu ne întărește prin cuvintele: „Nu te teme!” (Luca 1,30).
Aceasta este marea însemnătate a Praznicului Bunei-Vestiri, mai ales acum când am ajuns la jumătatea Postului Mare, când ne pregătim cu toții pentru măreața sărbătoare a Învierii Domnului.
Să o preaslăvim și noi cu bucurie împreună cu întreaga Biserică pe Maica lui Dumnezeu, Preasfânta Fecioară Maria, zicând cunoscuta cântare a Maicii lui Dumnezeu, pe care o auzim mereu cântându-se în biserică: „Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără-de-asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare-de-Dumnezeu, te mărim”. Amin.