În Sfânta și Marea Sâmbătă, 19 aprilie 2025, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei și Vicar al Mitropoliei Moldovei, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului VLADIMIR, Mitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove, a săvârșit la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău Slujba Vecerniei unită cu Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare.
Săptămâna Sfintelor Pătimiri se încheie cu ziua cea mai tainică și mai adâncă din tot acest urcuș: Sfânta și Marea Sâmbătă. Așa cum ne arată și Sinaxarul zilei, această zi le covârșește pe toate prin măreția și adâncimea ei:
„Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar mai mare decât acestea este Săptămâna cea Mare; și iarăși mai mare decât Săptămâna Mare este această Sfântă și Mare Sâmbătă. Se numește mare nu pentru că ar avea mai multe ceasuri, ci pentru că în ea s-au săvârșit minuni mai presus de fire, lucrări dumnezeiești și necuprinse de mintea omenească.”
Cântările din Triod mărturisesc uimirea cerească la vederea Celui ce a dăruit viață murind pentru lume: „În mormânt, Viață, pus ai fost, Hristoase, și s-au spăimântat oștirile îngerești, plecăciunea Ta cea multă proslăvind.” Cu trupul, Domnul zace în mormânt, dar cu sufletul Său coboară în adâncurile iadului, ca un Dumnezeu Atotputernic: „Spăimântatu-s-au cetele îngerilor, văzând pe Cel ce șade în sânurile Tatălui cum este pus în mormânt ca un muritor.”
Această pogorâre nu este una a înfrângerii, ci a biruinței: Hristos coboară ca un Împărat, sfărâmă porțile iadului, vestește mântuirea și îi scoate de acolo pe cei drepți. Raiul, închis după căderea lui Adam, se redeschide acum – iar tâlharul, cel dintâi care se pocăiește cu inima curată, intră primul în Împărăție. Așa cum spune Fericitul Augustin: „Raiul, patria strămoșească și părintească, rămăsese închis tuturor. Acum îl redeschide Iisus, în prezența tâlharului, care este primul dintre cei ce au intrat în Împărăția cerurilor.”
Cu pogorârea Ta cea nespusă, Hristoase Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi!
