În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, a săvârşit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău. Preasfinței Sale i-a coliturghisit soborul de slujitori ai Catedralei.
Evanghelia care este rânduită spre a fi citită în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi ne spune că orice faptă bună, orice bucată de pâine întinsă unui om flămând înseamnă hrană oferită Lui; că o haină dată unui sărman, înseamnă îmbrăcarea lui Hristos; că o vizită făcută unui bolnav, înseamnă a-L vizita pe Hristos. Căci Fiul lui Dumnezeu nu este numai sus, în cer, ci şi aici, jos, pe pământ, lângă orice persoană aflată în nevoie şi în suferinţă.
Viața noastră are o valoare foarte mare dacă o trăim corect, căci ne oferă unica șansă de a ne pregăti pentru clipa întâlnirii noastre cu Hristos, clipa în care vom conștientiza că multe lucruri nu au fost făcute după cum ar fi trebuit.
Sfântul Maxim Marturisitorul se întreabă de ce-i numita Judecata de Apoi infricosatoare? Oare în sensul ca Dumnezeu stă acolo ca un dictator, împarte sentințe ca un procuror ceresc tuturor oamenilor? Sfantul Maxim ne spune că Judecata aceea este înfricoșată, adica mult mai bine și mai corect decât înfricoșătoare, pentru ca în momentul respectiv toți ne vom simți sufletele dezvelite, toate ascunzișurile vor ieși la iveală, încât nici noi înșine nu vom mai avea puterea să punem la îndoială nimic din tot ceea ce am făcut rău. De aceea este înfricoșată Judecata de Apoi, în sensul că nu vom puteam să-L păcălim pe Dumnezeu și nici pe noi înșine.
După citirea pericopei evanghelice, PS Siluan a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a subliniat că „Viața în Hristos implică trăirea în comuniune cu aproapele, a greutăților pe care o are cel de lângă noi. Iar ceea ce facem către aproapele, facem pentru Hristos. Toate faptele noastre vor deveni cândva realitate, iar de veşnicie ne apropiem indiferent că credem sau nu, că vrem sau nu, că ne place sau nu. Viața în iubire este elementul de judecată, dacă nu există această esență a vieții, suntem încă departe de Dumnezeu.”
„Viaţa noastră, ce este ea oare? Îndelungat şi sângeros război pentru cucerirea adevăratei patrii şi adevăratei libertăţi. La capătul războiului eşti fie învingător, fie învins, chemat de pe cîmpul de luptă la locul răsplăţii, ca să primeşti de la Dreptul Judecător fie răsplată şi slavă veşnică, fie osândă şi ruşine veşnică.” (Sf. Ioan de Kronstadt)