„O, Dumnezeul meu, iartă-ne nerecunoştinţa şi deschide-ne mintea aşa încât să pricepem ceea ce inima Ta părintească ne-a dăruit şi în acest fel să aducem cât de puţine mulţumiri pentru a afla iertarea şi mila.” (Pr. Efrem Athonitul)
În Duminica a XXVI-a după Cincizecime, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al întregii Moldove, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei și Vicar mitropolitan, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău.
Evanghelia acestei Duminici relatează întâlnirea Mântuitorului Iisus Hristos cu zece bărbați bolnavi de lepră, o boală gravă și extrem de contagioasă. Lepra îi izola complet pe cei afectați, excluzându-i din comunitate și chiar din cercul familiei.
Recunoscând în Hristos unica lor speranță de vindecare, cei zece L-au rugat, de departe, să aibă milă de ei. Ascultându-le cererea, Mântuitorul i-a trimis să se arate preoților, după rânduiala Legii lui Moise, pentru a li se confirma vindecarea. Pe drum, credința lor a fost răsplătită, iar trupurile lor s-au curățit.
Dintre toți, doar unul, un samarinean, s-a întors să-I mulțumească și să-I aducă slavă lui Dumnezeu. Mântuitorul, văzând nerecunoștința celorlalți, a întrebat:
„Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt?”
Iar Sfântul Luca al Crimeei ne spune că Hristos, când i-a vindecat pe cei zece leproși, știa că nouă dintre ei se vor arăta nerecunoscători, dar chiar și așa, i-a vindecat pe toți. Și-a revărsat mila nemărginită asupra tuturor – și vrednici, și nevrednici. Și-a dat viața și pentru păcătoși, și pentru nerecunoscători. El a suferit pe Crucea de pe Golgota de dragul nostru, al tuturor, chiar și de dragul celor care L-au respins, care L-au dat la moarte.
Această pericopă ne îndeamnă la introspecție. De câte ori, asemenea leproșilor, primim darurile lui Dumnezeu fără a-I mulțumi? Cât bine ne oferă El – vindecare, liniște și binecuvântare – iar noi uităm să ne arătăm recunoștința? Să ne amintim să-I dăm slavă Celui ce ne poartă de grijă și să-I mulțumim din toată inima, asemenea samarineanului care s-a întors la Hristos.
