“Hristos S-a făcut om / chemând la pocăință pe tâlhari și pe desfrânate./ Suflete, pocăiește-te, /că s-a deschis acum ușa Împărăției / și o răpesc înainte / fariseii, vameșii și desfrânații / prefăcându-și viața prin pocăință “. (Canonul cel Mare IX, 6)
În cea de-a doua zi din postul Sfintelor Paști, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcop de Orhei și Vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, a săvârșit cu binecuvântarea ÎPS Părinte Mitropolit Vladimir, slujba Pavecerniţei Mari, unită cu cea de-a doua parte a Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul la Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” din or. Orhei, Preot-Paroh: Prot. Mitr. Rostislav Postică.
La slujba săvârșită de către Chiriarhul Orheiului dimpreună cu un sobor de preoți din cuprinsul Vicariatului de Orhei a participat un număr mare de credincioși orheieni.
La finalul Pavecerniței, Prea Sfințitul Părinte Episcop Siluan a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură despre specificul acestui important canon de inițiere a credincioșilor în lucrarea tainică a rugăciunii și pocăinței, prin care devenim contemporani și casnici ai Sfântului Andrei, ai Cuvioasei Maria, ai tuturor Sfinților, ai Prea Fericitei Fecioare Maria, dar și ai Domnului Hristos Însuși.
În acest sens, Prea Sfinția Sa a arătat că această creație imnologică ne propune să lepădăm lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm în armele luminii, însoțit fiind acest proces de o continuă părere de rău pentru cele făcute și adăugând multe fapte bune vieții noastre.
În încheiere, Episcopul de Orhei a transmis enoriașilor și Părintelui Paroh Rostislav arhiereștile binecuvântări ale ÎPS Părinte Mitropolit Vladimir, îndemnând credincioșii să se pregătească cu multă responsabilitate pentru primirea Sfintelor Taine ale lui Hristos.
„Fie mie scăldătoare sângele cel din coasta Ta, totodată și băutura și apa iertării ce a izvorât, ca să mă curățesc cu amândouă ungându-mă și bând și ca o ungere și o băutură, cuvintele Tale cele de viață!” (Canonul Sfântului Andrei Criteanul)
*******
În Biserica Ortodoxă, Canonul cel Mare se citeşte fragmentar în primele patru zile ale Postului Sfintelor Paşti, iar integral doar în ziua de miercuri din săptămâna a V-a a postului. Acest mirabil poem liturgic mai este cunoscut şi sub denumirea de „Canonul Mare“, pentru numărul mare de stihiri (250 de tropare și 11 irmoase), pentru diversitatea temelor biblice (Adam și Eva, Noe și potopul, Hristos și Biserica), dar şi pentru profunzimea învăţăturilor teologice, învățături ce oferă „cheia” înțelegerii sinuoasei călătorii pe care o are de parcurs fiecare om până ajunge la „starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos” (Efeseni 4, 13).
Numele Sfântului Andrei Criteanul este unul cunoscut în literatura bisericească, ocupând un loc de vază în istoria literaturii grecești din perioada bizantină. De asemenea, numele său este cunoscut și în imnografie, întrucât, în calitate de melod, a compus mai multe imne liturgice, tropare, irmoase și stihiri. Tot de numele său este legat și genul liturgic numit „canon”, cu nouă cântări, el fiind primul alcătuitor de canoane.
Acest imnograf s-a născut în jurul anului 660, la Damasc, într-o familie de creștini. Documentele aghiografice menționează că, până la vârsta de 7 ani a fost mut, dar după ce s-a împărtășit cu Sfintele Taine a început să vorbească cu o abilitate nemaiîntâlnită. La vârsta de 15 ani merge la Ierusalim, unde devine călugăr la Mănăstirea Sfântului Sava și apoi la Biserica Sfântului Mormânt. În jurul anului 700 a fost numit Arhiepiscop de Gortyna, dioceză a Mitropoliei Cretei. Trece la cele veșnice în insula Lebos, în jurul anului 740. Biserica drept-măritoare îl cinstește în data de 4 iulie.