„Ca niște raze ale mărturisirii v-ați adunat în jurul Soarelui dreptății, Sfintelor femei mironosițe, și cu razele cuvintelor voastre ați luminat sufletele cele ce se tânguiau pentru moartea Cuvântului, pe Care îngerii Îl slăvesc neîncetat cu cântări.”
În Duminica a III-a după Paști, a Sfintelor Femei Mironosițe, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan și Egumen al Mănăstirii Curchi, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Curchi, înconjurat de soborul de preoți și diaconi, în prezența numeroșilor credincioși veniți să se împărtășească din bucuria pascală și din lumina acestei binecuvântate zile.
În cea de-a treia Duminică după marele Praznic al Învierii Domnului, Biserica Ortodoxă le cinstește pe Sfintele Femei Mironosițe, primele care au primit vestea cea mare a Învierii lui Hristos și cele dintâi care au devenit vestitoare ale biruinței vieții asupra morții. Cu inimile pline de dragoste și credință, ele au mers dis-de-dimineață la mormântul Domnului pentru a unge cu miresme Trupul Mântuitorului, fără să se lase biruite de teamă sau de primejdii.
Femeile Mironosițe sunt adevărate ucenice ale Domnului, pentru că L-au căutat pe Iisus și atunci când toți ceilalți se îndepărtaseră. Mulți L-au urmat pe Hristos câtă vreme era înconjurat de slavă și de mulțimea minunilor Sale, însă în ceasul răstignirii și al suferinței, puțini au rămas aproape. Mironosițele, însă, nu L-au părăsit. Ele au rămas statornice în iubire și credință, căutându-L chiar și atunci când lumea Îl vedea doar ca pe Cel răstignit și pus în mormânt.
Pentru această fidelitate și dragoste jertfelnică, ele s-au învrednicit să fie cele dintâi care au văzut mormântul gol și au primit de la înger vestea Învierii. Sfântul Ioan Gură de Aur arată că ele au fost chemate nu doar să audă, ci și să vestească mai departe adevărul Învierii, devenind astfel primele binevestitoare ale biruinței lui Hristos asupra morții.
Viețile a nenumărate femei asemenea Mironosițelor, care au trăit în discreție, credincioșie și dragoste jertfelnică, luminează istoria bimilenară a Bisericii. Duminica aceasta ne cheamă să ne amintim de ele și să urmăm aceeași cale a iubirii statornice, a credinței vii și a curajului de a rămâne aproape de Hristos în orice împrejurare. Este calea care duce la aflarea Adevărului și la bucuria autentică a Învierii.
