Astăzi, 1/14 noiembrie Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian.
Sfinţii Doctori fără de Arginţi au fost medicii, care după primirea credinței în Hristos și datorită puterii rugăciunii lor, au primit darul facerii de minuni, vindecând trupurile și sufletele bolnave, uneori vindecând chiar și animale. Datorită faptului că aceștia nu luau niciodată bani pentru serviciile pe care le prestau, ci făcându-le pe toate din iubire față de Domnul și față de creația Sa, respectând porunca Mântuitorului: „În dar aţi luat, în dar să daţi” (Matei 10,8), aceștia au primit numele de Doctori fără de Arginţi și Mari Făcători de Minuni. Cu toții au sfârșit prin moarte martirică. Ei reprezintă pentru creştinătate simbolul dăruirii necondiţionate, al îngrijirii din dragoste şi milă faţă de aproapele. Sfinţii Cosma şi Damian sunt ocrotitorii noştri în vremuri de boală şi suferinţă şi ne aduc aminte că totul e posibil pentru cel care crede.
Meditând la viața și faptele minunate a acestor mari luminători, involuntar, ne întrebăm dacă mai avem astăzi asemenea doctori care să nu aștepte nimic în schimb pentru munca lor de la necăjiții ce vin la ei după ajutor. Sau câți credincioși, prin ceea ce fac zi de zi, îl slăvesc pe Tatăl lor cel din ceruri? ( Cf. Matei 5,16). Câți sunt cei care se bucură de fiecare om pe îl întâlnesc în timpul unei zile?….
Foarte frumos vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur despre urmările păgubitoare ale păcatului iubirii de arginți: „Nu există om mai lipsit de omenie decât iubitorul de arginţi. Pe toţi îi urăşte, şi pe cei săraci şi pe cei bogaţi; pe săraci de frică, nu cumva să-i ceară ajutor, pe cei bogaţi de invidie, pentru că nu are banii lor. Nu ştie ce înseamnă milostenie, iubire de oameni, compătimire. Este împotriva oricărei încercări de ajutor social. Orice lucrare, chiar şi cea mai importantă, dacă nu-i aduce câştig ăl lasă indiferent. Din contră poate face orice ca să-şi mărească fie şi cu puţin bogăţia. Patima lui pentru bani nu-şi găseşte saturare, nu cunoaşte mulţimire. Iar această patimă îl cufundă din ce în ce mai adânc în păcatul cel cu multe chipuri, în diverse răutăţi, în zădărnicia lumii. De aceea diavolul nu se osteneşte mult cu bogaţii. Îi încătuşează lesne cu bogăţii şi-i duce la pierzanie.”
„Doctori preaaleşi, vindecaţi mai presus de fire toate rănile celor neputincioşi, cu meşteşugirile cele de taină ale doctoriei. Scoateţi leacuri de mântuire din vistieriile cele dumnezeieşti şi lăudaţi pe Dumnezeu cel preaslăvit.” ( Canonul Sfinţilor )
„Deschizând sfinţii izvorul cel de Dumnezeu dat, tuturor izvorăsc râuri de curate tămăduiri, spălând întinăciunile patimilor, şi răutatea cea pierzătoare a demonilor. Cât este de mare această casă, împodobită fiind în toate zilele cu minuni, unde pururea venind voi, Cosma şi Damian, cei ce sunteţi vrednici de minune, celor ce au nevoie le daţi sănătate. Pentru aceasta după vrednicie vă fericim.” ( Canonul Sfinţilor )
Surse:
- Sinaxarul lunii noiembrie
- Sfântul Ioan Gură de Aur, vol. Problemele vieţii
- Mineiul pe luna noiembrie