Mănăstirea Curchi – Giuvaierul din codrii Orheiului

„Mănăstirea se înalţă numai într-un loc pe care Dumnezeu, între toate,
l-a împărtăşit cu harul frumuseţii”.  Mihail SADOVEANU
* * *
Despre locaşurile sfinte este imposibil a nu manifesta corectitudine în domeniul prezentării acestora în paginile cărţilor, albumurilor, ziarelor. A scrie despre aceste locaşuri, înseamnă nu numai a fi documentat serios, dar a şi manifesta o credinţă despre ele, deoarece, bisericile şi mănăstirile sunt locaşurile sfinte care ne uneşte cu Dumnezeu.
În urmă cu doi ani a văzut lumina tiparului volumul de carte MĂNĂSTIREA CURCHI. Bibliografie sub oblăduriea Bibliotecii Publice Raionale „Alexandru Donici” Orhei. Volumul este editat la editura Pontos. Conţine 72 pagini, 15 fotografii . Directorul ediţiei este Lidia Sitaru, alcătuitor şi culegere computerizată Elena Crudu, redactor ştiinţific profesorul de istorie, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Etnografie Orhei, Valentin Golub.
Acest volum este unica ediţie bibliografică din Republica Moldova despre Mănăstirea Curchi şi este destinată pentru activitatea bibliotecarilor, a studenţilor, elevilor şi persoanelor dornice de a cunoaşte ce s-a scris despre Mănăstirea Curchi. Astfel, aflăm că pentru prima dată despre Mănăstirea Curchi a scris călătorul rus Nicolae Nadejdin în lucrarea Proghulka po Bessarabii (Primblarea prin Basarabia), publicată la 1848 în Almanahul Odesa , urmată de publicarea cuvântării arhiepiscopului Antoniu în ziarul Monitorul Eparhial Chişinău cu ocazia deschiderii Mănăstirii Curchi la 1867. O importantă amprentă în studierea Basarabiei , şi , îndeosebi, a Mănăstirii Curchi, este călătoria distinsului scriitor Mihail Sadoveanu pe traseul Chişinău – Orhei, Soroca, lăsând impresiile sale în renumita carte Orhei – Soroca, publicată în anul 1931(pag. 16). În 1929 în Arhivele Basarabiei este publicată lucrarea scriitorului Constantin Tomescu, Acte de la mănăstirea Curchi. Un alt scriitor Leonid Lucian, în vestita lucrare Comori româneşti în ţara Basarabilor: Curchi – mănăstirea grădinelor, în revista Basarabia, anul 1943. Aici vreau să mai menţionez un fapt. În acest an se rotunjesc 200 de ani de la înălţarea primei biserici de piatră, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, pe mijloacele lui Teodor(Filaret Sabău), iar în anul 1865 se pune temelia catedralei din piatră, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, care la 1872 a fost sfinţită, având drept model Catedrala Sf. Andrei cel Întâi chemat din Kiev(arhitect Bartolomeo Rastrelli). Este semnificativ că mănăstirea Curchi a fost vizitată de Regele Mihai I , care a dăruit acestui locaş sfânt icoane.
Dea lungul anilor despre Mănăstirea Curchi au scris cei mai dotaţi oameni de cultură , ziarişti, savanţi şi istorici, printre care se numără istoricul şi savantul Ştefan Ciobanu, şi Petru Constantinescu – Iaşi, Constantin Tomescu, preotul şi teologul Paul Mihail, originar din aceste părţi, Nicolae Popovschi, profesor de la Liceul „Al. Donici” Chişinău, arhimandriţii Visarion Puiu şi Antim Nica, scriitorii de astăzi Nicolae Dabija, Gheorghe Negru, Iurie Colesnic, Galina Trifan, Gheorghe Bossi – Dumeneanu, Nicolae Roibu, Luminiţa Ilviţchi, Dinu Poştarencu, Sergiu Ciocanu, Boris Buzilă, ziariştii orheieni Valentin Golub, Ion Cernei, Andrei Calcea, Mariana Topală, Mihai Obreja ş.a.. În anul 2007 Mănăstirea Curchi a fost vizitată de legendarul actor american Stieven Seagal, care a dăruit locaşului sfânt 50.000 dolari SUA.
Alcătuitorul acestei lucrări de valoare doamna Elena Crudu, alături de redactorii tehnici Elena Turcin şi Gabriel Andronic au pus în faţa cititorului un nou volum despre legendara mănăstire din Codrii Orheiului . De astă dată este vorba de o bibliografie inedită, unde dea lungul anilor dna Elena Crudu a colectat, sistematizat şi a dăruit cititorului orheiean şi, nu numai, o nouă publicaţie cu un simplu, dar măreţ titlu MĂNĂSTIREA CURCHI, Bibliografie. Doamna Elena Crudu, de una singură pune accentul pe „i” privind destinaţia cărţii, accentuând:” Obiectivul principal al lucrării de faţă este de a concentra şi de a prezenta informaţii despre cea mai frumoasă mănăstire a ţinutului Orhei într-un volum aparte”.
Lucrarea este destinată tuturor celor care sunt interesaţi de valorile spirituale ortodoxe.
Bibliografia a fost realizată în baza colecţiilor, cataloagelor şi fişierilor Bibliotecii Naţionale, Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Bibliotecii Municipale „B.P.Haşdeu”, Bibliotecii Mitropoliei Moldovei, Bibliotecii Publice Raionale „A.Donici”, Orhei.
* * *
Bibliografia „Mănăstirea Curchi” este structurată în compartimente:
1.Valentin Golub: „Templul evlaviei strămoşeşti”
2.Tabel cronologic
3.Schema planului general al Mănăstirii Curchi
4.Aprecieri. Opinii. Sugestii
5.Bibliografie
6.Galerie foto
Pentru a înlesni procesul operativ de căutare, bibliografia este înzestrată cu un bogat aparat auxiliar:
. indice alfabetic de nume
. indice al surselor consultate
. indice al publicaţiilor periodice consultate
Descrierile bibliografice sunt prezentate în ordinea invers cronologică a apariţiei materialului. Nu toate materialele incluse au fost studiate de visu.
Bibliografia are un caracter selectiv, fără a pretinde a fi exhaustivă. Există emisiuni radiofonice şi televizate care nu au fost incluse în aceadstă bibliografie.
Descrierile bibliografice au fost realizate în limbajul originalului, conform standardelor în vigoare.:
¤ STAS „Descrierea bibliografică a documentelor 7.1- 2003”
¤ STAS 8256-82 „Prescurtările cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice”.
Sunt încrezută că lucrarea va fi de folos. Urmând spusele distinsului profesor de istorie dl Valentin Golub, muzeograful Muzeului de Istorie şi Etnografie Orhei, care în succinda recenzie TEMPLUL EVLAVIEI STRĂMOŞEŞTI, menţiona:” Nu încape îndoială că Mănăstirea Curchi, acest rod al credinţei strămoşeşti, va renaşte din ruini şi va deveni, ca pe vremuri, un adevărat focar de evlavie, cetatea spirituală a tuturor oamenilor de bună – credinţă”.
Silvia GRAUR, bibliotecar principal,
Biblioteca Publică Raională „A. Donici”, Orhei