Corect este să spunem: Dumnezeu ne mântuieşte prin duhovnicii credincioşi Lui. Dumnezeu lucrează mântuirea noastră prin slujitorii Săi, prin duhovnici, aşa cum îi numim noi, însă… nu prin toţi, numai prin cei ce sunt credincioşi sau zeloşi Lui, care-şi pun osteneala la mântuirea credincioşilor, îndrumând turma încredinţată către Împărăţia lui Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, şi dând învăţătura cea bună şi folositoare sufletului.
Părintele Ilarion Argatu spunea că la toţi preoţii le este dat Harul lucrător şi sfinţitor, dar lucrează numai cu aceia care se fac lucrători împreună cu Harul. Degeaba ai Harul pe care l-ai primit la hirotonie, dacă nu lucrezi cu El. A lucra cu Harul înseamnă multă osteneală, în a te arăta mult credincios lui Dumnezeu, mult râvnitor faţă de lucrurile sfinte şi mult evlavios, lucrător în smerenie, a te purta curat la suflet şi la trup, a fi sârguitor în dobândirea de virtuţi, a fi postitor şi rugător fierbinte.
Sunt preoţi care lucrează cu Harul în felul acesta şi primesc daruri desăvârşite cu care ajută pe credincioşi: darul rugăciunii împlinite, darul sfatului bun, darul vindecării de boli, darul de a îndrepta la credinţă pe cei rătăciţi, darul vorbirii de Dumnezeu, darul slujbelor frumoase, darul mângâierii şi alinării suferinţelor, darul izbăvirii credincioşilor din necazuri şi din patimi, etc. şi câte daruri poate primi un preot ostenitor şi lucrător în Ogorul Domnului şi care sunt pizmuiţi de cei ce nu lucrează.
Fiecare primeşte daruri pe măsura lucrării lui cu Harul, „Râvniţi la darurile cele mai desăvârşite”, ne îndeamnă Sfântul Apostol Pavel. Nu primesc toţi la fel. Unul are un dar… altul alt dar….Părintele spunea că, un credincios iscusit, nu va judeca nici un preot, ci va cerceta pe fiecare preot ca să descopere în el, nu păcatele, ci darul care i s-a dat de Dumnezeu, cu care lucrează, pentru a se putea folosi de darul lui. Vedeţi că un preot predică frumos, altul nu poate predica ca acela, dar cântă mai frumos sau se roagă mai fierbinte, sau posteşte… etc.
Aşa şi cu marii duhovnici, dacă le cercetăm credinţa şi viaţa, vom descoperi că fiecare a avut câte un dar special sau mai multe cu care a ajutat lumea în mod diferit unul faţă de altul. De exemplu: Părintele Cleopa a avut darul de a învăţa şi a îndruma pe credincioşi, nefiind învăţat la şcolile cel înalte; Părintele Ilarion Argatu a avut darul rugăciunii împlinite, la el toţi care mergeau se vindecau şi se împlineau rugăciunile, plus darul vederii; Părintele Arsenie Boca a avut darul Cunoştinţei de Dumnezeu şi darul vederii înainte, ş.a.m.d. Deci, trebuie să căutăm în orice duhovnic darul cu care Dumnezeu l-a înzestrat şi de care să ne folosim şi nu să criticăm.
Sursa: argatuioan.wordpress.com