„Pe cel pierdut a venit Fiul Omului să-l caute şi să-l mântuiască“ (Luca 19, 10)
Nu este posibil ca cineva să primească fără pocăință dezlegare de păcate, nici să dobândească fericirea, chiar dacă este preot, apostol, sau episcop. În sfintele Evanghelii am aflat pe Matei vameșul care s-a pocăit și a fost mântuit, și pe alții doi, vameșul care se ruga în templu bătându-și pieptul și neîndrăznind să privească în sus, și cel de astăzi, Zaheu. Acesta din urmă de multe ori se suia în copac ca să urmărească să nu-i scape vreun negustor fără să plătească impozitele, iar acum ia seama să nu-I scape neobservat neguțătorul cerului și al pământului, care avea înăuntrul Lui comoara Împărăției Cerurilor.
Lucru acesta era de necrezut. Mai marele vameșilor l-a primit pe Iisus, Care L-a luat pe tâlhar în Rai și Care i-a adus prin botez pe credincioși la cele pe care „ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s’au suit” (I Corinteni 2, 9). Răul pe care îl făcea Zaheu era îndoit, pentru că se ocupa și cu o meserie nedreaptă și era și căpetenia celor care se ocupau în mod rău cu aceasta. Din acest motiv atât de nedorit era Zaheu pentru negustori, călători, păstori, ciobani, cât de nedorite sunt străjile pentru soldați, furtunile pentru corăbieri și atacurile viclene pentru războinici.
Însă acesta care demonstrase atâta nebunie pentru adunarea banilor în nedreptate, a cerut acum să-L vadă pe Iisus și nu a reușit. La împiedicat statura lui mică și greutatea nedreptății. În cele din urmă a vindecat dezavantajul staturii prin înțelepciunea lui insuflată, s-a suit într-un smochin și s-a ascuns în coroana lui bogată, crezând că poate să privească fără să se facă văzut, deoarece se gândea în mintea lui că va scăpa de atenția Celui Care le cunoaște pe toate. S-a urcat în copac, vindecând relele care veneau de la Adam, căci unul este înșelat de copac și se îndepărtează de Dumnezeu, iar acesta se mântuiește prin copac, deoarece dorește să-L vadă pe Dumnezeu.
Și dacă s-a urcat în copac ca un vameș, iată că s-a coborât din copac ca unul iubit de Dumnezeu care s-a înălțat prin cruce la ceruri. Și din momentul întâlnirii lui cu Hristos orice rău și necurăție a fost scos din el și din casa sa, pentru că acolo unde găzduiește Iisus toate se schimbă în bine. Căci casa lui Zaheu a devenit un Rai înainte de Rai.
„Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi” (Matei 9, 12). Pentru că medicul trebuia să vină la cei care suferă, Mielul lui Dumnezeu s-a arătat vameșilor și păcătoșilor ca să ia povara lor asupra Lui, să-i ușureze și astfel să-i facă vrednici pentru cele înalte.
Acum, când Zaheu L-a primit în care sa bucurându-se pe ocrotitorul săracilor, nu a mai răbdat să-i nedreptățească pe cei săraci și nu a mai fost ținut de teama că nu va mai aduna bani, căci Îl găzduise la el pe Cel Care dăruiește bogăția cea nedeșertată.
Este imposibil să descriem bogăția sufletului lui Zaheu, de aceea să lăsăm cuvântul Părintelui bogat în virtuți să vorbească și să lucreze în inima noastră a fiecăruia spre încununarea Bisericii și cinstirea lui Hristos, a Căruia este slava și puterea în vecii vecilor. Amin.